Iulia Ioniţă's Blog, page 8

Ieri, 7 februarie, la Grill Pub, mi-am lansat romanul de debut, „Flori în păr”, care a apărut la editura Datagroup. „Noi suntem acei copii care fumează iarbă. Acei copii care nu beau „o bere” într-un restaurant de fițe, ci care se duc unii la alții acasă ca să bage pastile până uită de realitate și…Read more Prima mea lansare de carte, „Flori înpăr”

Văd de la distanță, stând în ușă. Stând în ușă, studiez universul paralel numit realitate. Sunt tristă, dar realizez că, într-un univers paralel, sunt fericită, și mă simt mai bine. Intru într-un câmp plin de decepții și agonizare, și îl privesc. Cerul este invers, iarba se fumează și mă doare capul. Flori nu are. Decât…Read more Stația „Lacul”

Da, lume, deci… în sfârșit se întâmplă. Sunt atât de copleșită, încât nu realizez încă. Duminică, 7 februarie, ora 18:00, vă aștept la Grill Pub, ca să luați parte la lansarea cărții cu care am spamat acest blog și Facebook-ul de aproape un an. Pe care mulți mi-o cereau, sperând să fi apărut, acum multe…Read more Lansez „Flori în păr” la GrillPub

Îmi amintesc acel loc ca fiind eternitatea trecutului meu; al unui om despre care, acum, nu mai știu nimic. Îmi amintesc tot ceea ce s-a schimbat acolo și ceea ce a fost distrus, apoi procreat; Îmi amintesc de cursul firesc al vieții și realizez tot ceea ce nu pot aduce înapoi Îmi amintesc de „fulgurele…Read more îmi amintesc

Voci mă cheamă din astral și trebuie să le răspund la fiecare în parte În somn mă tulbură În fiecare zi te trezești singur, dar înconjurat de oameni Tânjești să fii așa, dar nu să te simți așa; E oribil pentru tine. Tu ai creat astralul. Viața e o cursă anostă a retardismului. Ușor, ușor,…Read more · · · — — — · · wakeup · · · — — — ··

Era o seară de iarnă în care își săvârșise toate planurile. Era întuneric pe strada ei și copacii erau desfrunziți. Nu exista nimic mai presus decât Sărutările de pe pielea ei Albă ca varul Ruptă din zăpadă Caldă ca nisipul Tristă ca o înmormântare Înmormântarea ei. Mirosea a căldură, dar era ger. Caloriferul era încins…Read more forever apart 1.0

Retardism emoțional. Am hoinărit mult pe lumea asta. Îi conștientizez schimbarea, în rău. Nu am vreun rost, sau cel puțin nu mi-l amintesc. Vreau doar să-mi termin misiunea, cât mai am timp. Sunt nerăbdătoare pentru următoarea, dar m-am atașat de cea de aici. Poți vorbi oricând cu mine. Am o veșnicie la dispoziție, dar și…Read more Iluminare

Afară e un ger crunt. Simt cum frigul ăsta îmi taie obrajii, ca o lamă ascuțită. Și acum mă cam doare pe interior. Deși nu mai ești aici, cum rezistă trupul tău firav? Cum de nu e înghețat? Ai uitat cutia? Mi-e atât de dor de tine, deși știam că vei avea un sfârșit. Dar…Read more 7 octombrie